Observatii privind Revizuirea "Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole"  inapoi la tema

     Anexele II şi III ale Directivei Nitrati cuprind o serie de măsuri care trebuie să fie incluse obligatoriu în CBPA (Anexa II) şi PA (Anexele II şi III). Una dintre aceste masuri se refera la:

Limitarea aplicării pe teren a îngrăşămintelor în acord cu bunele practici agricole luându-se în considerare caracteristicile zonei privind (Anexa III.1.3):

  • Condiţiile de sol, tipul de sol şi panta
  • Condiţiile climatice, precipitaţiile şi irigaţiile
  • Utilizarea terenului şi practicile agricole incluzând sistemele de rotaţie a culturilor bazate pe echilibrul dintre:
    1. Cerinţele de azot prognozate ale culturii
    2. Furnizarea de azot către culturi din sol şi îngrăşăminte  bazată pe:
      • Cantitatea de azot prezentă în sol în momentul în care cultura începe să-l utilizeze
      • Furnizarea de azot prin mineralizarea rezervei de azot organic din sol
      • Furnizarea de azot din îngrăşămintele organice animale
      • Furnizarea de azot din fertilizanţi chimici sau alte tipuri de fertilizanţi.

CBPA 2015: cap. 7.4 (vezi aici)

PA 2013: Art. 10

 

Vă rugăm să vă exprimaţi prin Comentarii punctul d-voastra de vedere privind necesitatea actualizării / revizuirii acestei măsuri.


Documente:

Ultima editare: 16.01.2019 18:35 (GMT) - de George Cojocaru

Membru: Florentin Bercu

Data: 20.02.2019 07:19 (GMT)

Pentru a se stabili cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot - în CBPA 2015 tabelele 7.4. și 7.5 – au fost evaluate cantitățile de azot necesare realizarii unei producții echivalente cu media producțiilor la nivel național pe ultimii 10 ani pentru principalele culturi agricole.
O analiză atentă a producțiilor medii realizate la nivel individual – de fermă agricolă va demonstra că fermierii români “ au crescut media producțiilor / fermă “ pe suprafețe tot mai mari, prin faptul că au început să practice culturi agricole bazate pe utilizarea de semințe din soiuri și hibrizi tot mai productivi, au făcut investiții în tehnica agricolă de mare randament, au folosit tehnologii agricole intensive, inovative, urmărind realizarea unor cantităti de produse agricole tot mai mari și de o mai bună calitate, cu o mai mare valoare economică.

Astfel, s-a trecut la cultivarea de soiuri și hibrizi tot mai productivi, care necesită aplicarea unor cantități de îngrășăminte mai crescute – în corelație cu factorii agroclimatici, în raport de potențialul de producție al soiurilor și hibrizilor, prin practicarea unor fertilizări faziale – fracționate, corespunzator cu cerințele de creștere și formare a producțiilor agricole .
S-au facut fertilizări cu îngrășăminte cu azot N s.a. în doze echilibrate cu celelalte macroelemente și microelemente .
REALITATEA PRODUCȚIILOR obținute arată că aceste standarde maxime de îngrășăminte cu azot NU mai sunt de actualitate, ele trebuind să fie urgent modificate și adaptate în raport de condițiile de sol, de condițiile agroclimatice, de capacitățile de producție ale soiurilor și hibrizilor cultivați, ținând cont de media ultimilor 3 ani agricoli așa cum se calculează și pentru măsurile prin APIA si AFIR aferente PNDR 2014-2020.

Membru: Florentin Bercu

Data: 20.02.2019 07:42 (GMT)

Totodata la calcularea dozelor de substanta activa la ha trebuie tinut cont si de practicile neloiale/dublu standard al ingrasamintelor practicate de producatori. De multe ori ingrasamintele au cantitati mai mici de substanta activa decat ce este trecut pe ambalaj. Desi se fac analize pe esantioane, cand vin cantitati mari si trebuiesc descarcate/livrate intr-o perioada de timp foarte scurta, perioada de aplicabilitate este din ce in ce mai restransa si pune fermierul in situatia de a se multumi cu ingrasamintele care le primesc pentru ca nu mai au cand sa retransmita inapoi, sa primeasca banii, sa dea alta comanda sa achite si primeasca alte ingrasaminte in timp util pentru a fi aplicate. In aceasta situatie destul de des intalnita fermierul pierde odata la eficienta acelor produse, la productie si este limitat sa depaseasca cantitatea maxima admisa.
In acest sens ar trebui sa existe conditii mult mai dure pentru producatori. Daca se identifica in urma analizelor ingrasaminte care nu corespund cu cantitatea de substanta activa precizata, sa fie retras de pe piata toata cantitatea de la producatorul respectiv.

Ultima editare: 20.02.2019 07:44 (GMT) - de Florentin Bercu

Membru: George Dumitru

Data: 15.04.2019 09:23 (GMT)

Bună ziua. Am trimis un e-mail acum aproximativ o lună, în care întrebam despre situația actuală a poluării cu nitrați din România, însă nu am primit niciun răspuns. De aceea, o să scriu aici în speranța că o să primesc unul.

La adresa http://www.inpcp.ro/rezultate/ nu este prezentată nicio valoare recentă a cantității de nitrați măsurată. Sunt prezentate zonele vulnerabile dar nu este nicio referire la cât de vulnerabile sunt zonele, care sunt ultimile valorile de nitrați măsurate în apele subterane, în apa de la robinet și în apele subterane. Nici pentru zonele care nu sunt incluse in ZVN nu sunt prezentate valorile de nitrați. Sunt aceste date publice ?

Vă mulțumesc.

Ultima editare: 15.04.2019 09:41 (GMT) - de George Dumitru

Data: 02.12.2019 10:25 (GMT)

În Regatul Unit, doza maximă de azot au corelat-o la unele culturi cu un nivel standard al producţiei, după cum urmează: grâu de toamnă – 220 kg N/ha, pentru 8 t/ha, grâu de primăvară – 180 kg N/ha pentru 7 t/ha, orz de toamnă – 180 kg N/ha pentru 6,5 t/ha, mazăre - 0 kg N/ha etc.

La grâu, doza de 220 kg N/ha poate fi mărită în următoarele condiții:

Cu 40 kg N/ha la grâul pentru morărit. În Regatul Unit  majoritatea grâului este furajer.
Cu 20 kg N/ha pentru fiecare tonă ce se așteaptă să fie obținută în plus față de producţia standard de 8 t/ha.
Cu 20 kg N/ha pe solurile subțiri (40 cm), cu rezerve mici de humus,  mai puțin fertile. Nu am putea face la fel?

Data: 02.12.2019 10:32 (GMT)

În primul rând ICPA trebuie să „schimbe tabăra”. Ne-a demonstrat timp de 15 ani că poate scrie cele mai bune coduri de bune practici, dar acest lucru îl mai pot face și alții. Dar numai ICPA și rețeaua OSPA pot realiza ceea ce prevede Directiva Nitrați.

Problema cea mare nu este stabilirea dozei maxime de azot la grâu, care poate fi 120 kg N/ha, cum este deocamdată sau poate  ajunge la130 kg N/ha, dacă se acceptă modificarea dozelor. Dozele de îngrăşăminte și tehnologiile trebuie astfel alese încât profitul fermierului să fie cât mai mare.

Pentru majoritatea fermierilor, nu doza maximă de azot este importantă, pentru că niciodată nu se obține profitul maxim cu cea mai mare producţie. Deci nu toți fermierii vor folosi dozele maxime. Dar din păcate, fermierii români nu știu nici care este cea mai profitabilă doză pentru tipul de sol pe care îl au, în condițiile  climatice ale anului respectiv.

Analizele agrochimice rezolvă problema numai în cazul în care se realizează și bonitarea terenului (stabilirea favorabilității solului pentru diferite culturi). Fără o bonitare corectă, doza de 130 kg N/ha ar putea fi prea mare și deci o risipă parțială de resurse, iar dacă doza este prea mică, este o pierdere de profit.

De aceea, dozele medii de azot pe care le-au folosit fermierii britanici la grâu în anul 2018 au fost mai mici decât cele maxime (260 și 220 kg N/ha), de numai  207 kg N/ha la grâul pentru morărit și de 180 kg N/ha pentru cel utilizat în alte scopuri.

Producţiile scontate alese în funcţie de bonitarea terenurilor, de experiențele efectuate în câmp pentru a obține curbele de răspuns la diferite doze, toate acestea nu se pot obține suficient de rapid dacă nu vor fi implicate ICPA și rețeaua OSPA, deoarece acestea au notele de bonitare pentru o suprafață mare de teren. Ar trebui însă actualizate producţiile pe punctul de bonitare.

Sigur doriti sa stergeti aceasta postare?
Share