Observatii privind Revizuirea "Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole"  inapoi la tema

Perioadele în care aplicarea pe teren a anumitor tipuri de îngrăşăminte este interzisă sau nerecomandată

Membru: George Cojocaru

Data: 16.01.2019

366
0

     Anexele II şi III ale Directivei Nitrati cuprind o serie de măsuri care trebuie să fie incluse obligatoriu în CBPA (Anexa II) şi PA (Anexele II şi III). Una dintre aceste masuri se refera la:

  • Perioadele în care aplicarea pe teren a anumitor tipuri de îngrăşăminte este interzisă sau nerecomandată (Anexa II.A.1, Anexa III.1.1)

CBPA 2015 : cap.7.5 / tabel 7.6 (pag 107) Perioada de interdicţie unică pe ţară (vezi aici)

PA 2013: Art. 3 / Tabel 3.1

 

Vă rugăm să vă exprimaţi prin Comentarii punctul d-voastra de vedere privind necesitatea actualizării / revizuirii acestei măsuri.


Documente:

Ultima editare: 16.01.2019 18:40 (GMT) - de George Cojocaru

Data: 25.01.2019 09:51 (GMT)

Fertilizarea după 31 octombrie. Trebuie să ținem seama de cultivar, de accidentele climatice și de încălzirea globală. În tabelul 7.6 se specifică faptul că începutul perioadei de interdicție pentru aplicarea îngrăşămintelor minerale la culturile de toamnă este 1 noiembrie. Dar ar putea să fie 1 decembrie pentru grâu, deoarece se cultivă soiuri de grâu în România care pot fi semănate până la sfârşitul lunii noiembrie. Atunci de ce nu se poate fertiliza în luna noiembrie?
Există și ani, când din cauza ploilor persistente, nu se poate semăna grâul în luna octombrie. Nu fertilizăm în aceste condiții?
Semănatul acesta tardiv ar putea fi considerat o confirmare practică a unor observații mai vechi (1934, 1970), că soiurile din acea perioadă absorbeau azotul până la 0 oC. Poate același fenomen se manifestă și la soiurile actuale. De aceea este nevoie de experiențe în câmp.
Experiențe din 1952 au arătat că plantele de grâu au nevoie în perioadele de iarnă de o concentrație a solului în nitrați mult mai mare decât în fazele din primăvară când se absoarbe mult azot.

Ultima editare: 11.02.2019 18:47 (GMT) - de Horia-Victor Halmajan

Membru: Florentin Bercu

Data: 20.02.2019 07:10 (GMT)

Condițiile agroclimatice din ultimii ani au generat pentru fermierii români schimbări importante în tehnologiile de cultivare a terenului agricol, în alegerea soiurilor și hibrizilor cultivați, în dotările cu tehnica agricolă de lucru a solului, etc.

Pentru desfășurarea activităților agricole vegetale și zootehnice fermierii români dețin autorizații de mediu, întocmesc raportări periodice, bilanțuri de mediu, etc. Aceasta înseamnă o monitorizare mai atentă și permanentă proprie, dar și a autorităților responsabile cu privire la respectarea cerințelor de mediu, apa, sol, poluarea cu nitrați, etc.

Constatăm că perioadele de secetă sunt tot mai frecvente, manifestate chiar și în perioadele de toamna – iarna, iar riscurile de percolare/scurgere la suprafața terenului a îngrășămintelor aplicate în noiembrie – februarie nu mai sunt atât de mari .

Este recunoscuta că o fertilizare în “mustul zăpezii“ ar asigura un start bun al culturilor chiar în perioada de desprimăvărare atunci când are loc definitivarea elementelor de rod, iar orice întârziere în fertilizarea cu îngrășăminte cu azot N s.a. – aduce pierderi de producție și pierderi economice.

În schimb, cerințele de hrană/fertilizare a noilor soiuri cultivate se mențin constante, deoarece pe acest fond cu temperaturi medii de cca 5°C, ele vegetează.

Perioada de aplicare a îngrășămintelor cu conținut de azot în câmp (actualul 01/03 pentru culturile de toamnă și 15/03 pentru culturile de primăvară), trebuie adaptată condițiilor actuale de cultură din România, în care schimbările climatice au deja o incidență notabilă. Similar cu alte țări (sau regiuni) agricole importante cu conditii de climă comparabile cu cele din țara noastră, credem că aplicarea îngrășămintelor pentru culturile de toamnă poate începe din 31/01 (cu 15/01 pentru gunoi de grajd compostat), respectiv 15/02 pentru culturile de primăvară, prin fertilizari faziale, fracționate, în corelație cu necesarul de azot al plantelor cultivate.

Data: 05.02.2019 21:10 (GMT)

7.6.2. „Se recomandă evitarea efectuării fertilizării pe soluri proaspăt lucrate în profunzime (scarificate, arate în profunzime), pentru a împiedica penetrarea nitraţilor spre apele subterane”.
Multi fermieri scarifica terenul.
a) ce inseamna „proaspat lucrate”, ce perioada, cate luni sau cate zile?
b) ce inseamna „arate in profunzime”, ce adâncime?
c) ce inseamna se ”recomanda”. Pot fi fermierii penalizati daca nu respecta recomandarea?

Data: 12.02.2019 07:44 (GMT)

Diferitele variante ale codurilor de bune practici agricole recomandă evitarea pe cât posibil, a aplicării îngrăşămintelor cu azot pe soluri în pantă, îngheţate sau acoperite cu zăpadă şi pe solele unde au fost efectuate lucrări de afânare prin subsolaj în ultimele 12 luni. Există însă specialişti şi practicieni care consideră că levigarea azotului este mică, iar pierderile financiare sunt minime.

Data: 12.02.2019 07:45 (GMT)

Specialiştii de la universităţile americane din Kansas şi Dakota de Sud, afirmă că, uneori stratul de zăpadă micşorează eficienţa azotului. Pierderile de producție pot fi de 15-20%. De aceea, recomandare lor este următoarea: fertilizarea cu azot trebuie făcută numai după topirea zăpezii.
Pierderile sunt cu atât mai mari, cu cât stratul de zăpadă este mai gros. Din acest motiv, unii specialişti recomandă aplicarea azotului numai atunci când statul de zăpadă este mai subţire de 10 cm şi nu există un strat de gheaţă. În acest caz, se pare că nu sunt diferenţe faţă de aplicarea pe solul fără zăpadă.
Se pare că, cele mai adecvate îngrăşăminte pentru aplicarea pe zăpadă sunt cele în care azotul este sub formă de amoniu sau uree. Conform unor cercetători canadieni care au lucrat cu azot marcat, s-au înregistrat pierderi mari atunci când s-a folosit azotatul de amoniu (probabil din cauza levigării şi a denitrificării).

Data: 11.03.2019 22:02 (GMT)

Iată ce scria în 1973 profesorul Bîlteanu.
Dacă cerințele grâului față de azot sunt mici, exigențele sunt mari. Insuficiența azotului în prima parte a vegetației determină reducerea numărului de frați, a suprafeței foliare, debilitarea plantelor și scăderea rezistenței la iernare.
Azotul poate fi absorbit de plantele de grâu și în timpul iernii, cu condiția ca acestea să se afle în apropierea rădăcinilor în cantitate mare.
Deoarece azotul este ușor levigabil , primăvara timpuriu sau în ferestrele iernii poate apărea foamea de azot, deoarece acesta nu se mai găsește în cantități suficiente în zona rădăcinilor. Acesta este unul din motivele pentru care uneori primăvara plantele de grâu au o culoare verde-pal. Pentru a preveni acest fenomen, azotul trebuie aplicat primăvara devreme sau chiar în timpul iernii.
1. Să luăm ca exemplu următoarea situație. Din cauza condițiilor nefavorabile, grâul a intrat în iarnă nerăsărit, parțial răsărit, înfrățit sau neînfrățit. Pentru a favoriza înfrățirea productivă, azotul trebuie aplicat iarna, chiar și pe solul înghețat.
2. Când grâul la desprimăvărare este des, azotul se aplică mai târziu.
3. Rezultatele experimentale pe cernoziom și brun-roșcat au arătat că azotul se poate administra cu același efect pe solul înghețat sau neînghețat și indiferent de grosimea stratului de zăpadă.
4. Pe alte soluri, în zone mai umede, sporuri de recoltă s-au obținut la administrarea azotului în timpul iernii, deoarece a înlocuit azotul levigat din jurul rădăcinilor.
Concluzia, care ar trebui să fie valabilă și acum, este că aplicarea azotului primăvara foarte timpuriu și în timpul iernii trebuie diferențiate pe cuprinsul țării în funcţie de soluri și de gradul de umiditate, pentru a satisface oriunde cerințele plantelor față de azot în perioada de criptovegetație, regenerare și creștere intensă.
În Codul de bune practici agricole ediția 2015 autorii au scris: „sunt necesare o serie de precauţii atunci când se efectuează fertilizarea cu îngrăşăminte chimice: riscul este maxim când terenul este înghețat”. Așa ar trebui să și rămână: până când va fi accesibilă o nouă serie de experiențe, aplicarea azotului pe teren înghețat trebuie făcută cu precauție.
În Marea Britanie codurile se elaborează pe baza experiențelor efectuate în câmp, ținând cont de specie, soi, producţia planificată, calitatea recoltei și conținutul de azot.
Când mai avem încă o rețea de stațiuni de cercetare care ar putea efectua acest tip de experiențe, să nu ne grăbim să legalizăm constrângeri pe care nu le înțelegem pe deplin.

Sigur doriti sa stergeti aceasta postare?
Share